Avanpremiera tezei de doctorat

O firma incepe sa aiba probleme atunci cand pierde increderea clientilor in serviciile sau produsele ei. Daca firma este de talie mica, avand doar cativa angajati, atunci un eventual faliment nu are efecte mari la nivelul pietei sau al comunitatii in care isi desfasoara activitatea. Ba din contra, unii analisti considera ca falimentele au si efecte pozitive, manifestate prin dobandirea de experienta din partea antreprenorului si regandirea afacerii care ulterior genereaza produse sau servicii mai bune. Daca firma este mare, ca în exemplul bancii Lehman Brothers, atunci un eventual faliment poate genera un efect in lant, care se poate transforma intr-o criza la nivel global, datorita multitudinii de relatii contractuale pe care o astfel de firma le are si sumelor mari de bani puse in joc.

Literatura de specialitate considera ca antreprenorii sunt principalii creatori ai locurilor de munca. Astfel, incurajarea si stimularea spiritului antreprenorial reprezinta o preocupare importanta atat pentru mediul guvernamental cat si pentru cel privat. Antreprenoriatul reprezinta o alegere de cariera pentru care este nevoie de adoptarea unui comportament specific. Acesta include dobandirea unei viziuni asupra initiativei antreprenoriale, intuirea directiilor pietei si a tehnologiei, capacitatea de adaptare la conditiile dinamice ale economiei si luarea deciziilor potrivite tinand cont de cresterile si recesiunile economice. Recesiunile stimulează creativitatea antreprenorilor, procesul de inovare la nivel de produs sau serviciu fiind mult mai intens, precum si cautarea de noi pieţe, folosirea unor noi strategii de marketing si surse de finantare. Contractia pietei ii determina pe acestia sa stopeze angajarile, sa eficientizeze cheltuielile, sa renegocieze contractele si chiar sa implice angajatii in rezolvarea problemelor firmei prin diferite metode de participare. Se constata ca mediul online devine din ce in ce mai atractiv pentru antreprenori, care beneficiaza acum de pe urma expunerii catre piete internationale la costuri foarte mici.

Literatura analizata tinde sa faca distinctie intre doua tipuri de antreprenori. Cei „linistiti,” care nu iau masuri radicale si care de obicei reactioneaza la conditiile pietei si cei care iau decizii rapide, bazandu-se pe un comportament mai proactiv fata de situatia pietei. Diferenta dintre cele doua abordari ar putea fi evidentiata prin exemplul urmator: in conditii de criza, un manager linistit ar stopa angajarile sau chiar ar concedia unii angajati, restrangand activitatea pana cand piata isi revine, pe cand un manager proactiv ar deschide un nou punct de lucru, angajand astfel oameni si testand noi piete.

Direcţia principala de cercetare in cadrul acestei teze de doctorat vizeaza identificarea comportamentului antreprenorial in regiunea de Sud-Est a Romaniei si verificarea ipotezelor privind proactivitatea sau reactivitatea acestuia la conditiile pietei. De asemenea, se va analiza daca antreprenorii romani iau masurile recomandate de literatura de specialitate analizata si dacă mediul guvernamental se implica suficient de mult si eficient in stimularea mediului economic. O atentie deosebita se va acorda planurilor de stimulare a mediului privat, a spiritului antreprenorial in general si a modalitatilor prin care mediul privat poate colabora cu cel guvernamental, astfel incat masurile guvernamentale de stimulare a economiei sa fie cat mai eficiente. In teza de doctorat se va prezenta si o analiza econometrica privind evolutia numarului total de firme din economia romaneasca, ca un indicator important al efectelor masurilor de stimulare a antreprenoriatului.