Perestroika Institutiilor Publice Romanesti

Perestroika Institutiilor Publice Romanesti

Perestroika Institutiilor Publice Romanesti

De multe ori nu trebuie sa reinventam roata si acest lucru se aplica si in cazul institutiilor publice romanesti care, din pacate, nu mai corespund realitatilor din zilele noastre. Deoarece citesc o carte despre reinventarea agentiilor guvernamentale – “Reinventing Government. How the Entrepreneurial Spirit is Transforming the Public Sector” – care ar trebui sa fie manual pentru angajatii din institutiile publice mai ales din functii de conducere, voi impartasi pe scurt cateva idei pe care David Osborne si Ted Gaebler le promoveaza, despre cum sa schimbi institutiile publice vechi si birocratice in unele eficiente si eficace.

Institutiile noastre publice si-au dezvoltat birocratia in perioade si conditii mult diferite de cele din prezent. Acele vremuri erau caracterizate de un ritm mai lent de progres al societatii, cand schimbarile majore apareau la intervale indelungate de timp. Ele s-au dezvoltat intr-o perioada a ierarhiei organizatorice, unde numai cei din varful piramidei aveau suficient de multe informatii pentru a lua decizii. De asemenea, s-au format intr-o societate in care oamenii munceau mai mult si gandeau mai putin, o societate mai omogena cand majoritatea oamenilor aveau nevoi si dorinte similare si cand comunitatile erau bine delimitate geografic.

Astazi, toate aceste lucruri s-au schimbat. Traim intr-o perioada in care schimbarile majore in societate apar mult mai des, o perioada in care traim intr-o piata globala care pune o presiune competitiva enorma asupra mediului economic. Traim intr-o societate informationala in care oamenii au acces la informatii aproape la fel de repede ca si liderii lor. De asemenea, traim intr-o economie bazata pe cunoastere in care angajatii sunt mai bine educati si doresc libertate mai mare sa-si desfasoare munca si sa ia propriile decizii, o perioada a pietelor de nisa unde clientii s-au obisnuit cu o calitate inalta a produselor si serviciilor si cu libertatea de a le alege.

In aceste conditii, institutiile noastre publice birocratice care s-au format in trecut nu mai fac fata. Mediul socio-economic actual are nevoie de institutii care sunt extrem de flexibile si adaptabile, de institutii care furnizeaza produse si servicii de inalta calitate la costuri cat mai mici. Mediul actual are nevoie de institutii care asculta de nevoile clientilor, oferindu-le optiuni in unele cazuri de servicii nestandardizate, mulate pe situatia grupurilor tinta din comunitatile pe care le deservesc si care adopta politici de convingere sau de acordare de facilitati cetatenilor si nu de ordine si reglementari unilaterale. Este nevoie ca angajatii din institutiile publice sa aiba o libertate mai mare sa-si implementeze proiectele astfel incat sa considere institutia in care lucreaza ca fiind a lor. Mediul actual cere institutii care acorda mai mult credit cetatenilor si-i implica mai mult, in loc sa-i serveasca pur si simplu.

Cercetarile efectuate pe institutiile publice de succes care au un caracter antreprenorial, au scos la iveala cateva trasaturi comune. Multe institutii antreprenoriale promoveaza competitia dintre furnizorii de servicii. Ele implica cetatenii prin transferul controlului in afara birocratiei, in comunitate. De asemenea, isi masoara nivelul de performanta punand accent pe rezultate si mai putin pe resurse si sunt conduse de un scop insotit de o misiune si mai putin de reguli si legi. Institutiile antreprenoriale isi considera cetatenii ca niste clienti si le ofera optiuni (cum ar fi in domeniul educatiei, al conversiei profesionale, locuinte, etc). Ele previn problemele din comunitate si nu ofera simplu servicii dupa ce acestea apar. De asemenea, gasesc alternative sa stranga bani pentru proiecte si isi folosesc energia mai putin pe cheltuirea banilor publici. De asemenea, isi descentralizeaza autoritatea, adopta un management participativ si prefera mai mult mecanismele de piata in dauna celor birocratice. Nu in ultimul rand, se ocupa nu doar de furnizarea serviciilor publice, ci si de adoptarea unui rol de catalizator, prin care implica mediul de afaceri si cel de voluntariat in rezolvarea problemelor comunitatii.

This entry was posted in Democratie participativa, Politica and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *