Propuneri de imbunatatiri la Programul Romania Start-up Nation
A fost publicat de curand in consultare publica, ghidul programului Romania Start-up Nation. Cu un buget generos care permite finantarea unui numar de 10,000 de idei de afaceri cu cate 200,000 lei fiecare, programul este asteptat cu mare interes de catre mediul de afaceri. Am trimis de curand, la nivel de patronat, cateva propuneri de imbunatatiri, tinand cont ca asteptarile noastre sunt mari, iar ghidul deocamdata este o copie a programelor deja existente. Propunerile sunt făcute în baza principiilor privind stimularea creativității antreprenorilor în orice domeniu de activitate eligibil, reducerea birocrației, reducerea barierelor privind accesul la finanțare, selectarea celor mai bune idei de afaceri implementate de beneficiari cu expertiză în domeniu sau pasionați de ceea ce doresc să facă:
– Propunem ca printre solicitanții eligibili să se regăsească atât firme înființate după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență nr. 10/2017, cât și firme înființate cu maxim trei ani înainte. Acestea din urmă sunt tot start-up-uri și, având deja o experiență de activitate pe piață (fie doar la nivelul depunerii declarațiilor obligatorii), pot veni cu planuri de afaceri fezabile. Mai mult, o serie de firme inactive, se pot reactiva prin posibilitatea accesării acestui program. Mai sunt situații de firme care au fost înființate special pentru accesarea finanțărilor din cadrul programelor naționale și nu au avut un punctaj suficient de mare ca să intre la finanțare. Acestea pot redepune același plan de afaceri sau unul îmbunătățit.
– Ar trebui să beneficieze de finanțare și firmele care au sediul social și/sau puncte de lucru în mediul rural, dar care doresc să implementeze o idee de afacere în mediul urban.
– Înțelegem că programul nu trebuie să se suprapună peste programele de finanțare deja existente. Totuși, considerăm că trebuie făcută o activitate de cercetare și documentare mai aprofundată, care să ducă la acceptarea investițiilor și în mediul rural. În acest sens, propunem să se faca o complementaritate pe cod CAEN și pe tipuri de investiții cu măsurile 6.2 și 6.4 ale PNDR. De exemplu, prin PNDR sunt acceptate doar investiții în pensiuni agroturistice. Prin Programul România Start-up Nation pot fi acceptate investiții în pensiuni turistice. Programele PNDR vin cu o lista de coduri CAEN eligibile, iar România Start-up Nation poate veni cu o listă diferită de coduri CAEN eligibile. Considerăm că efortul de a găsi o soluție pentru dezvoltarea mediului de afaceri din spațiul rural românesc va aduce beneficii mai mari întregului program.
– Lista cheltuielilor eligibile trebuie dezvoltată și debirocratizată. De exemplu, nu este eligibilă achiziția unui spațiu de producție sau comerț care se poate face din structuri ușoare în limita bugetului per proiect (gen containere). Putem spune “din piață” că lipsa unui spațiu reprezintă o problemă majoră pentru antreprenorii români. De asemenea, propunem să fie eliminate referirile la punctele 2.1 și 2.2 din Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004, respectiv subgrupele 3.1, 3.2, 3.3 din același HG. Nu se justifică să limitezi bugetul doar la aceste echipamente și bunuri, deoarece un antreprenor trebuie lăsat să achiziționeze ceea ce consideră util pentru afacere, fără să fie îngrădit de aceste liste.
– Considerăm absolut inutilă obligativitatea realizării unui site doar în limba română! Un antreprenor care propune o afacere de succes vine cu o viziune care de cele mai multe ori implică internaționalizarea afacerii. Noi dorim să ne extindem și pe piețele internaționale și să facem performanță iar acest lucru presupune realizarea unui site și în limba engleză sau o altă limbă străină. Trebuie lăsat beneficiarul să decidă în ce limbă va face site-ul.
– Propunem ca societățile care au beneficiat sau beneficiază de finanțare nerambursabilă în cadrul Programului Operational Capital Uman (cererile de propuneri de proiecte nr.18, 19, 20, 89) să fie eligibile în cadrul prezentului program, în limita ajutorului de minimis. Nu se justifică excluderea lor de la finanțare.
– TVA-ul pentru societățile neplătitoare de TVA trebuie să fie o cheltuială eligibilă. Aceste societăți nu-și pot deduce TVA-ul și nici nu au voie sa-l ceară înapoi de la direcțiile de finanțe publice!
– Salariile trebuie să fie eligibile pe perioada implementării proiectului, în limita bugetului. Această categorie de cheltuieli ar ajuta antreprenorii să angajeze specialiști pe salarii mai mari, astfel încăt să facă față mai bine concurenței naționale dar mai ales externe. Există domenii precum industria IT, care se bazează exclusiv pe talent.
– Propunem ca ministerul să aloce bugetul programului pe regiuni de dezvoltare. Astfel, se evită polarizarea proiectelor în orașele dezvoltate din România, oferind șanse de acces la finanțare și antreprenorilor din județele cu o economie mai slabă. Acest lucru ar contribui și la revigorarea mediului de afaceri local din fiecare județ.
– Mai propunem să se permita realizarea decontului în baza cererilor de plată. Deci beneficiarii să poată depune facturile și documentația de achiziție, iar Ministerul sa facă plățile direct la furnizori sau mai întâi în contul beneficiarului după care acesta să plătească furnizorii într-un termen stabilit.
Propunem să se renunțe la acordarea finanțărilor în baza grilei de punctaj. Ministerul ar trebui să sprijine cele mai bune planuri de afaceri și nu ideile de afaceri care obțin automat un punctaj mai mare, conform grilei. Decizia de acordare a finanțării ar trebui să se realizeze în baza evaluării calitative a planului de afaceri și a unui concurs de prezentare a ideilor de afaceri în fața unei comisii. Acest lucru este posibil dacă Ministerul angajează evaluatori cu experiență în afaceri, care pot pune întrebări beneficiarilor. Eliminarea grilei de punctaj se bazează pe următoarele considerente:
– Nu există domenii mai importante și domenii mai puțin importante, cum sugerează grila de punctaj (de exemplu, se acordă un punctaj mai mare afacerilor din producție, în dauna serviciilor sau turismului). Nu credem că producția este mai importantă decât turismul în Romania. O idee de afacere este importantă dacă rezolvă o problemă și aduce profit, indiferent de domeniu! Așadar, acest lucru trebuie evaluat calitativ, de către antreprenori cu experiență.
– Nu se justifică obligarea beneficiarului să angajeze un număr de 2 sau 3 persoane. O viziune mai bună este cea în care antreprenorul decide singur dacă angajează pe cineva și când angajează, astfel încât acest proces să se facă concomitent cu dezvoltarea afacerii. Mai bine oferi șansa unui beneficiar să angajeze din creștere reală peste 5 ani, decât să angajeze la demararea afacerii 3 persoane și să dea faliment, în condițiile în care salariul minim pe economie crește tot mai mult.
– Grila acordă punctaj dacă angajezi minim un absolvent și minim un șomer. Absolvenții și șomerii primesc sprijin în cadrul programelor sociale, gen Programul Operațional Capital Uman. Aceste criterii nu își au locul într-un program de stimulare a mediului de afaceri!
– Grila acordă un punctaj maxim, de 15 puncte, dacă planul de afaceri prevede echipamente tehnologice ȋn pondere de peste 60% din valoarea bugetului. Există domenii gen turism, IT, diferite alte servicii, unde nu ai nevoie de echipamente tehnologice. Nu se justifică o diferențiere făcută după tipul cheltuielilor planului de afaceri. Toate cheltuielile sunt importante pentru succesul unei afaceri!
– Nu se justifică punctarea suplimentară a planului de afaceri al cărui administrator sau asociat a urmat sau urmează un curs de antreprenoriat sau project management. Cunoștințele dobândite într-un astfel de curs, deși nu credem că sunt de neglijat, nu sunt la fel de importante precum cunoștințele tehnice din domeniul în care faci afacerea, pasiunea pe care o ai, cunoștințele practice și, nu în ultimul rând, experiența de viață. Bill Gates și Mark Zuckerberg nici nu au terminat facultatea când au demarat afacerile.
